Astăzi, este prima zi în care militarii români din Iraq vor acţiona în baza noilor acorduri cu Statul Iraqian. Operaţiunea se numeşte APUS DE SOARE, dar nu are legătură nici cu Ştefan cel Mare, nici cu Barbu Ştefănescu Delavrancea. Oricum, IRAQI FREEDOM, s-a terminat. Memorandumul cu Irakul privind trupele româneşti din această ţară prevede că membrii forţei româneşti, arestaţi sau deţinuţi de autorităţile irakiene, vor fi predaţi în maximum 24 de ore părţii române, căreia îi va reveni de asemenea custodia celor acuzaţi sau condamnaţi de infracţiuni. Referitor la jurisdicţia asupra membrilor forţei române, memorandumul prevede, în articolul 2, o serie de elemente suplimentare faţă de cele prevăzute în rezoluţia cu caracter general privind trupele străine, adoptată de Parlamentul irakian la 23 decembrie. Astfel, membrii forţei române, arestaţi sau deţinuţi de autorităţile irakiene vor fi predaţi în custodia forţelor române nu mai târziu de 24 de ore. De asemenea, potrivit hotărârii CIJ , custodia membrilor forţei române acuzaţi sau condamnaţi pentru comiterea unor infracţiuni va reveni părţii române. Conform documentului, actele sau faptele comise în legitimă apărare, determinate ca atare de instanţele competente, nu vor fi considerate infracţiuni. Documentul înfiinţează un Comitet Mixt, format din reprezentanţii celor două state, care va avea ca misiune supravegherea aplicării Memorandumului, inclusiv în ceea ce priveşte coordonarea misiunilor care vor reveni părţii române şi stabilirea jurisdicţiei aplicabile în cazul în care membrii forţei româneşti vor comite o infracţiune. Deciziile în Comitetul Mixt vor fi luate prin consens. Memorandumul, a cărui valabilitate va expira la 31 iulie 2009, potrivit articolului 7, prevede că membrii forţelor româneşti vor fi scutiţi de orice taxă de import, export sau alte taxe pe perioada în care se vor afla în Irak. Primul articol al Memorandumului face trimitere la Rezoluţia Parlamentului irakian de la 23 decembrie şi care împuterniceşte guvernul irakian să ia măsuri pentru a reglementa prezenţa, condiţiile şi activităţile trupelor străine care îşi continuă prezenţa în Irak după 31 decembrie 2008 până la retragerea acestora completă, cel mai târziu la 31 iulie 2009. . Memorandumul de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Irak care reglementează activităţile şi statutul militarilor români prezenţi în Irak în cursul acestui an a fost semnat, la 26 ianuarie, conform deciziei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 22 ianuarie. Militarii români din Irak vor avea patru tipuri principale de misiuni, sprijin umanitar, sprijin medical, instruire şi consiliere, majoritatea urmând a fi dislocaţi la Tallil, iar personalul medical, la Camp Bucca şi Camp Cropper. Militarii români din Irak, vor avea potrivit memorandumului patru tipuri principale de misiuni: sprijin umanitar, sprijin medical, instruire şi consiliere.
MapN a comunicat, la 27 ianuarie, că Memorandumul de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Irak, privind statutul militarilor români prezenţi în Irak reglementează tipurile concrete de operaţii şi activităţi non-combat pe care militarii români le vor desfăşura în Irak prevede patru tipuri concrete de misiuni principale care vor reveni trupelor româneşti. Astfel, potrivit documentului citat, misiunile principale pe care le vor executa militarii români vor fi: asigurarea sprijinului umanitar pentru populaţia civilă din zona Tallil; sprijin medical prin facilităţile medicale ale SUA; asigurarea unui număr de ofiţeri de stat major care, împreună cu forţele SUA să acorde consiliere şi instruire pentru Forţele de Securitate Irakiene (FSI); şi instruirea si consilierea FSI din zona Tallil. MapN a precizat că, ţinând cont de noile misiuni asumate de România, efectivul total al militarilor români care vor îndeplini misiuni în Irak va fi de aproximativ 350 de militari. "Ei vor fi introduşi în teatru în viitorul apropiat, cu ocazia următoarei rotiri a trupelor", precizează MapN, care în prezent are circa 500 de militari dislocaţi în Irak. Potrivit sursei citate, cei mai mulţi militari români vor avea misiuni în zona Tallil, iar personalul medical va acţiona în clinicile americane din Camp Bucca şi Camp Cropper. Un comunicat de presă remis după şedinţa CSAT din 20 ianuarie a anunţat că militarii români vor asigura sprijin umanitar şi medical în regiunile Tallil şi Bagdad şi vor desfăşura activităţi de instruire şi consiliere pentru forţele de securitate irakiene. Comunicatul precizează că CSAT a aprobat semnarea memorandumului de înţelegere între România şi Irak, document care reglementează activităţile şi statutul milirtarilor români prezenţi în Irak în cursul acestui an. Potrivit comunicatului, memorandumul aprobat marţi "reglementează tipurile de operaţii şi activităţi non-combat pe care militarii români continuă să le desfăşoare în Irak, în acord cu autorităţile de la Bagdad". "Astfel, militarii români vor asigura sprijin umanitar şi medical în regiunile Tallil şi Bagdad şi vor desfăşura activităţi de instruire şi consiliere pentru membrii Forţele de Securitate Irakiene", potrivit documentului citat. Potrivit comunicatului, autorităţile de la Bagdad au invitat România ca, împreună cu alte state, să continue participarea la efortul de stabilizare şi reconstrucţie a Irakului, prin prezenţa militarilor români şi după data de 31 decembrie 2008, dată la care a expirat mandatul Coaliţiei Multinaţionale, înfiinţată în baza rezoluţiilor ONU. La data de 22 decembrie 2008, la solicitarea preşedintelui Traian Băsescu, Parlamentul a aprobat continuarea prezenţei forţelor româneşti în Irak după 31 decembrie 2008. În acest context, au avut loc negocieri bilaterale româno-irakiene pentru stabilirea detaliilor tehnice ale continuării prezenţei militarilor români în Irak, s-a mai precizat în comunicatul CSAT. Din data de 3 februarie a.c., cînd în Camp Drakula va avea loc TOA, adică Transeferul de Autoritate între Batalionul 341 Infanterie RECHINII ALBI, şi Batalionul 26 Infanterie SCORPIONII ROŞII, militarii români nu se vor mai afla sub autoritatea Brigăzii 4 Cavalerie LONG KNIFES, ci sub comanda unei autorităţi mixte româno-iraqiene.
P.S. Probabil că nu voi mai scrie nimic despre Iraq. Misiunea noastră aici, a corespondenţilor speciali ai Radio România Actualităţi – Radu Dobriţoiu, Mario Balint, Cătălin Gomboş, Septimiu Roman şi Cristina Dumitrascu – se încheie odată cu misiunea militarilor români. Rămîn amintirile plăcute trăite alături de militarii români dislocaţi de-a lungul anilor, 7 (şapte!) ani!, în deşertul iraqian, căldura infernală, praful, furtunile, mortierele şi rachetele, misiunile diverse, regulamentele şi procedurile specifice. Rămîn şi întrebările la care, probabil, peste 50 de ani vom avea un răspuns: de ce am renunţat la datoria externă, de ce nu am încheiat contracte economice în această ţară, de ce am ignorat şi refuzat de multe ori ofertele mai mult decît generoase ale oficialilor de la Baghdad, de ce nu avem ambasador de aproape un an, de ce, de ce, de ce...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu