Mă gîndeam că nu e kosher să scrii despre necazul altuia, mai ales atunci cînd îţi este coleg de breaslă. Am să renunţ la "grosolănii lipsite de haz", şi la "aforismele de bodegă tipic pentru nivelul postărilor de pe Facebook", chiar şi la apelativul "matale", fiindcă nu mă trag de şireturi cu cei mai presus ca mine, chiar şi la "toată Europa"- la adresa căreia mi s-a recomandat "sa nu mai sar imediat la generalizări care sînt dubioase chiar şi pentru România şi Republica Moldova"- iar eu, ca jurnalist, nu ar trebui să "debitez aforisme de crăşmă", toate astea numai ca cititorii mei de la Londra - care se indignează între două traduceri la judecătorie, sau la poliţie,- să fie mulţumiţi pe deplin! Am să renunţ chiar şi la fotografiile licenţioase, spre nemulţumirea unei alte mari majorităţi a cititorilor care preferă să NU citească, dar să pună imaginile postate în context cu... textul! În acest fel, cu audienţa decimată, mă voi sacrifica intelectual pe altarul interesului naţional.
M-am revoltat cînd Iulian Fota a introdus mass-media în Strategia Naţională de Apărare! "Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspîndirea de informaţii false despre activitatea acestora" este considerat, în document, una dintre vulnerabilităţile României. Pe zi ce trece, însă, o spun cu riscul de a deveni un "paria" al breslei, constat că amatorismul, minciuna şi interesele de familie primează în mass-media privată şi publică, deopotrivă! Cel mai neînsemnat exemplu: jurnalul de dimineaţă, de la 7, al TVR! Păi, acest jurnal deosebit de important, care îţi deschide - şi marchează! - ziua este, de fapt, o reluare a celui de la ora 19, din seara precedentă. Nici măcar prezentările ştirilor nu sînt schimbate! Alte exemplu: pe 12 iunie, Radio Reşiţa împlineşte 15 ani de viaţă. Este o instituţie publică apărută din ambiţia omului de radio Doru Dinu Glăvan, din munca lui asiduă şi din banii contribuabililor! Dacă acest post este "bijuteria coroanei", cum se exprima odată Doamna Doina Jalea - una dintre marile Doamne ale radioului românesc! - este pentru că bugetul SRR a decontat aceste lucrări de investiţii. DDG a ieşit la pensie, iar săptămînile următoare, pentru ocuparea postului de redactor şef se va da un concurs. Rămîne de văzut dacă se va alege "schimbarea" sau "moştenirea", cea de-a doua variantă constituindu-se într-o premieră românească în ultimii jde ani, cînd un post de conducere în sectorul public ar fi transmis moştenitorilor direcţi! Cam ca în Siria, Iordania, sau - cum scria un anonim în urmă cu ceva vreme - ca în Coreea de Nord! Să nu uit de "leşinurile în direct" de la Realitatea TV, post privat "de ştiri" la care făcea referire preşedintele Traian Băsescu în Strategia de Apărare! Problema este că, toate aceste trei medii de informare, la care am făcut referire, sînt direct vizate de a avea legătură cu "interesul naţional" şi cu "securitatea naţională". Vulnerabilizarea României se face fie prin omisiune sau incompetenţă, fie prin rea-voinţă şi interese de familie sau de grup (vă mai amintiţi "tirurile regulate" asupra Serviciului Român de Informaţii pe care unii l-ar vrea desfiinţat, sau fără buget, sau nesemnificativ în lupta directă cu tendinţele de evoluţie ale securităţii naţionale?).
Consider că e kosher să spun că tendinţele de evoluţie ale securităţii naţionale şi internaţionale pot fi reprezentate, din punctul meu de vedere, pe cinci dimensiuni relevante. Prima, cea a securităţii se manifestă în zona suveranităţii naţionale şi capacităţii de guvernare a statului în contextul evoluţiilor tehnologice specifice erei informaţionale. Aici au mass-media clasice, şi internetul împreună cu reţelele de socializare, cel mai mare impact! Anvergura fenomenului de globalizare, consolidarea influenţelor actorilor non-statali, pe fondul accesului tot mai facil al tuturor categoriilor de utilizatori - state, entităţi non-statale sau indivizi - la produsele tehnologiei de vîrf, constituie principalele repere ale contextului de securitate actual. Diminuarea controlului statului asupra pieţelor comerciale şi ale muncii şi competiţia pentru acces la materii prime şi resurse energetice vor deveni tot mai accentuate în următorii ani. De aceea, va creşte relevanţa dimensiunii economice a securităţii pe fondul globalizării şi al efectelor pe termen mediu şi lung ale crizei financiare. Şi aici regăsim, dacă vrem, importanţa mass-media în contextul interesului naţional! Momentul "podului de flori" a trecut! E timpul pentru un pod economic şi informaţional! Conflictele, de dimensiuni medii şi mici, vor fi preponderent asimetrice şi se vor desfăşura nu numai în teatrele clasice de operaţiuni, ci şi în spaţii noi precum spaţiul cosmic şi mediul cybernetic. În acest ultim spaţiu, conflictul se derulează chiar cu "artileria grea", iar cine cîştigă lupta în cyber-spaţiu va triumfa şi în media clasică!
O altă dimensiune a securităţii va fi cea demografică, marcată de disparităţile dintre explozia demografică în statele sărace sau în curs de dezvoltare şi fenomenul de îmbătrînire a populaţiei din statele dezvoltate, cu efecte asupra fenomenului migraţiei şi exportului de insecuritate din diferite zone ale globului, chiar aici, din zona Balcanică.
Riscurile ecologice reprezintă o dimensiune din ce în ce mai prezentă pe agenda de securitate a statelor. Creşterea consumului şi dezechilibrele în accesul la resurse, catastrofele naturale şi schimbările climaterice generează consecinţe majore asupra vieţii cetăţenilor şi funcţionării societăţilor. Oglindirea acestui fenomen în mass-media, cu profesionalism şi seriozitate, dincolo de senzaţionalismul panicard, dar şi declanşarea unor mecanisme de reformare a instituţiilor statului capabile să intervină în astfel de situaţii (o FEMA naţională, de exemplu!) reprezintă, preponderent, o misiune de bază a posturilor publice!
Accesul facil la date şi informaţii, volumul şi viteza de propagare a acestora, dar şi rata ridicată de "perisabilitate" au devenit realităţi ale lumii în care trăim. Odată cu liberalizarea fluxurilor de informaţii şi comunicare, cunoaşterea nu mai este generată de posesia informaţiei, ci de utilizarea şi împărtăşirea acesteia, pe canale de comunicare adecvate. Din punctul de vedere al mass-media, BULETINUL DE ŞTIRI ar trebui să redevină PRODUSUL PRINCEPS al redacţiilor!
Nu în ultimul rînd, creşterea dependenţei societăţii de comunicaţii sporeşte vulnerabilitatea utilizatorilor în faţa oricăror ameninţări la adresa acestora, iar în ultimii ani, cantitatea de "informaţie agresoare" diseminată asupra României este înspăimîntătoare, cu efect extrem de nociv la adresa valorilor şi intereselor de securitate ale României.
Chiar dacă unii colegi vor fi revoltaţi de aceste observaţii, mi s-a părut kosher să le semnalez, în contrapartidă la "deviaţiile editoriale" la care făceam referire în primele rînduri!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu