Stategia Dunării

La Bucureşti s-a deschis miercuri seara Forumul Naţional Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, scrie excelentul analist al Radio România, Carmen Gavrilă, pe siteul official al postului. În iulie va începe selectarea proiectelor a căror realizare se face prin Strategia Dunării, strategie care urmează să fie adoptată de Consiliul European la sfîrşitul lunii iunie. Se pregăteşte, deci, începerea implementării Strategiei Dunării sub preşedinţia poloneză, probabil.
Se aşteaptă proiecte de anvergură pentru zona dunăreană, proiecte care să crească gradul de coeziune şi de bunăstare în această regiune. România deţine şi copreşedinţia a trei comitete pe teme prioritare ale strategiei - turism, alături de Bulgaria, mediu alături de Ungaria şi transport alături de Austria, din cele 11 prioritate, prevăzute în cadrul Strategiei dunărene. Domeniile de care se ocupă ţara noastră au fost stabilite de Comisia Europeană, pe baza ofertelor de coordonare prezentate de cele 14 state din bazinul Dunării.

M-am hotărît să scriu, din nou, despre Dunăre, deşi nu am fost "partener oficial" ca alţii, la acest summit, pentru că mi se pare o şansă extraordinară de revenire „pa val” a judeţului Caraş-Severin. Fac iarăşi referire la absenţa unei "culturi a Dunării" la nivelul judeţului şi la faptul că o posibilă dezvoltare economică şi socială ar putea veni de pe fluviu în următorii 10 ani, independent de "cum se mişcă" România în ansamblu. Pentru aceasta, este nevoie de viziune, de crearea unei strategii locale a Dunării - care intră în România pe la Baziaş! - şi de punerea în aplicare a Noului Management Public despre care se tot vorbeşte.

Cei 4 piloni propuşi de Comisia Europeană, şi pe care se va axa Strategia, sînt: conectivitatea (transport durabil şi reţele de energie), protecţia mediului a resurselor de apă şi managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, cercetare, turism, dezvoltare rurală, piaţa internă) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă). Zona va putea beneficia de fonduri de pînă la 95 de miliarde de euro, iar aceşti bani ar trebui folosiţi pentru reducerea disparităţilor „semnificative" care există între ţările membre. Comisia Europeană a organizat consultarea publică pe parcursul căreia au fi organizate, în toate statele riverane, conferinţe, seminarii şi mese rotunde. Extrem de slab în România! În plan intern, contribuţia României la elaborarea strategiei este un rezultat al colaborării dintre: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Departamentul pentru Afaceri Europene, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Ministerul Afacerilor Externe asigură coordonarea inter-instituţională pentru participarea la elaborarea acestei strategii.

Implementarea celor 4 piloni propuşi de Comisia Europeană se poate face, în mod eficient, prin punerea în practică a Noului Management Public. Noul Management Public este un concept european care favorizează participarea firmelor private în livrarea de bunuri şi servicii publice, inclusiv în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, domenii considerate pînă nu demult ca monopol al statului. Scopul promovării acestui concept este acela de a mări eficienţa serviciilor publice, inclusiv al guvernului, mai ales în ţări în care conceptul de "guvernare eficientă" figurează în Strategia Naţională de Securitate. Din 1990, în Europa, de Noul Management Public au beneficiat şi Companiile de Securitate Private. Acestea sînt societăţi comerciale care oferă servicii care, deseori, implică cunoştinţe temeinice în folosirea forţei. Nu vorbesc de firmele de pază cu agenţi burtoşi, nespălaţi şi neglijenţi, nici de cei cu echipament de portar pe care îi întîlneşti, mai nou, pe la uşile Consiliilor Judeţene din România! Noul Management Public are sens în contextul unei economii de piaţă solidă şi în contextul unei guvernări de dreapta. În Europa, Marea Britanie este lider de necontestat al noului concept. Noul Management Public induce o schimbare esenţială de viziune: "de la responsabilitate politică la responsabilitatea managerială "(Baker, 2004, p. 46). Teoretic, aflaţi în funcţii de conducere, politicienii identifică obiectivele şi apoi managerii le pun în aplicare. Managerii din sectorul public, spre deosebire de funcţionarii publici tradiţionali, exercită un grad mai mare de autonomie şi de discreţie în realizarea obiectivelor. În consecinţă, managementul "are unele forme de autonomie, pentru un set de activităţi, cum ar fi bugete, măsurarea performanţei şi organizare (Terry 1998, p. 4).

O astfel de viziune, aplicată la nivelul judeţului Caraş-Severin, în privinţa Dunării, ar putea revitaliza economia acestui judeţ ce pare căzut de pe hartă. Părerea mea!