Noroc cu cablogramele lui Asange că mai şi presa din România subiecte serioase. Nu sunt un fan al lui Băsescu – asta se ştie deja, sper! - , dar aceste depeşe diplomatice pun în lumină adevărata valoare a clasei politice dîmboviţene, demnă de o „ţară europeană mediocră”! De ce ne merge din rău în mai rău, de 20 de ani? De aia! Astfel de personaje demne de Africa Ecuatorială, nu ar face cinste decît unor puşcării de maximă securitate! Deasupra lor, în ultimii ani, se află Traian Băsescu! Spuneţi-i cum vreţi: animal politic, sau nu, Traian Băsescu pare că a călcat în străchinile politicii interne pentru a învăţa, bine, politica externă şi a rămîne un aliat de încredere, predictibil al Statelor Unite, salvînd cablo-gramul de demnitate naţională, intens terfelită de toţi maimuţoii politici de la noi.
Zice depeşa că foştii asociaţi ai lui Mircea Geoană îi critică natura ranchiunoasă (încercând să-i înlăture pe majoritatea rivalilor politici interni), ambiţia excesivă şi lipsa de loialitate. Pentru unii, este un hibrid neplauzibil între mecanica de tip american şi flexibilitatea morală românească”, se arată în telegramă.Din perspectiva adversarilor politici, Mircea Geaonă apare ca o persoană publică conflictuală cu dese schimbări de poziţie, populist, indecis şi lipsit de substanţă. Într-o altă telegramă, din 2008, oficialii americani citează o caracterizare facută de colegii britanici lui Mircea Geoană: Woobly. În traducere, instabil.
Am spus şi săptămîna trecută, dacă preşedintele Sarkozy va mai obţine un mandat în urma războiului din Libia, acest lucru îl poate datora şi lui Traian Băsescu, cel care s-a opus teribilismului deşănţat al liderului hun de la Paris! Băsescu NU a fost deacord ca UE să recunoască opoziţia libiană şi, în consecinţă, aceştia şi-au păstrat statutul legal internaţional de „civili”. Doamna Clinton, care a contribuit substanţial la scrierea Rezoluţiei 1973 a Consiliului de Securitate a vorbit clar şi răspicat despre mandatul limitat al Coaliţiei la împiedicarea atacurilor împotriva „civililor”. Dacă aceştia ar fi fost recunoscuţi ca organizaţie constituită, alta ar fi fost natura juridică a intervenţiei şi altele tratativele diplomatice. Băsescu, ca aliat fidel al SUA, ştia acest lucru! A spus-o, deşi şi-a atras critici vehemente ale „deontologilor” de Bucureşti (să trăieşti!). Acelaşi lucru se întîmplă cu misiunea fregatei şi cu declaraţia referitoare la NATO. Iată că deciziile de politică externă ale Preşedintelui României sunt CORECTE. În acest caz!
P.S. Depeşele diplomatice americane dezvăluie că Traian Băsescu a fost „chitit” de la început pe achiziţia de F16. Cred şi eu. F16 este avionul utilizat de partenerii militarilor români şi este agreat ca avion de patrulare în cadrul NATO. Cunoscînd bine faptul că militarii români pleacă în teatrele de operaţii cu echipamentul şi… NAI-UL (n-ai să-mi dai şi mie un(o)…), preşedintele s-a gîndit că mult mai uşor obţine sprijin şi mentenanţă de la aliaţii permanenţi, SUA, pentru acest tip de avioane. Discuţia rămîne deschisă…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu