Ştirile despre Af-Pak nu mai fac rating, indiferent de importanţa sau ineditul lor: Cel puţin 5 insurgenţi islamişti au fost ucişi, în această dimineaţă, de rachetele unei drone americane în nord-vestul Pakistanului, unde aceste avioane fără pilot vînează frecvent ţinte talibane sau repere Al-Qaida, au anunţat forţele de securitate locale, citate de AFP. În ultimele opt zile, acesta este al optulea atac de astfel de tip! "Drona a lansat trei rachete asupra unei case în Datta Khel", în districtul tribal Waziristanul de Nord, bastion al talibanilor pakistanezi şi al Al-Qaida. Luni, cel puţin 33 de persoane au fost ucise, iar alte 42 rănite într-un atentat sinucigaş comis la un centru de recrutare al armatei din nordul Afganistanului, au anunţat autorităţile locale, informează acelaşi AFP. Atentatul sinucigaş a avut loc la centrul de recrutare din oraşul Kunduz. Dacă în Pakistan, vînătoarea insurgenţilor cu drone are loc cu regularitate, în Afganistan, au loc cu aceeaşi regularitate atentate sinucigaşe revendicate de rebelii talibani, ce vizează în special armata şi poliţa locală, care urmează să preia în următorii patru ani ştafeta de la forţele internaţionale ale NATO şi să asigure securitatea ţării.
La "adăpostul" paginilor de interior ale ziarelor, preşedintele afgan, Hamid Karzai, a cerut sîmbătă NATO sa înceteze operaţiunile militare din ţara sa, solicitare adresată cu prilejul unui discurs ţinut în provincia Kunar, unde ISAF este acuzată de uciderea a peste 70 de civili, recent. Cu alte cuvinte, Europa să-şi ia bagajele şi să plece acasă! Un discurs pe placul talibanilor, dar şi al majorităţii liderilor politici europeni! Karzai s-a întîlnit cu aproape 500 de şefi de trib din toate districtele provinciei, la sediul autorităţilor provinciale din Asadabad, în încercarea de reconciliere şi o tentativă de guvernare a statului afgan. Preşedintele afgan le-a cerut în repetate rînduri forţelor internationale, în ultimii ani, să atace bazele insurgenţilor talibani din Pakistan, şi nu din sate afgane. Forţele de securitate afgane sînt pregătite să preia gradual responsabilitatea pentru securitatea ţării de la forţele NATO, este de părere şi secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen. Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate, ISAF, condusă de SUA, numără în prezent 140.000 de militari, din care două treimi americani şi 1798 de militari români. Numărul soldaţilor afgani şi al poliţiştilor va fi de 305.000 pînă în octombrie, se speră. Comandantul misiunii de pregătire a NATO în Afganistan a anunţat că Alianţa Nord-Atlantică va cheltui 20 de miliarde de dolari în decursul următorilor doi ani pentru a instrui forţele de securitate ale ţării, a informat Associated Press. Alături de intelligence, România are în Afganistan unii dintre cei mai buni instructori militari din ANA Training. De curînd, efectivelor MApN li s-au alăturat şi jandarmi români. Preşedintele afgan Hamid Karzai va dezvălui, pe 21 martie, cînd se sărbătoreşte Anul Nou afgan, numele primelor provincii care vor fi transferate forţelor afgane, marcînd primul pas al procesului de tranziţie care ar urma să se încheie pînă la sfîrşitul lui 2014.
La începutul lunii ianuarie 2011, Statele Unite ale Americii au anunţat ca intenţionează să trimită un contingent suplimentar de 1.400 de puşcaşi marini în Afganistan pentru mărirea forţelor sale de luptă înainte de reluarea operaţiunilor din primavară. Potrivit unor informaţii din teren, talibanii sînt la cel mai înalt nivel operativ de cînd au fost înlăturaţi de la putere, deşi acţiunile împotriva insurgenţilor s-au intensificat, din 2008, inclusiv în teritoriul pashtun al Pakistanului. Deşi comunicatele oficiale ale Alianţei Nord-Atlantice abundă de operaţiuni în care sînt ucişi mereu SUTE de talibani, Intelligence-ul NATO a făcut public numărul estimat al luptătorilor talibani: 25.000! O cifră enormă, de la 500 de luptători în 1993! Lor li se adaugă insurgenţii locali, civili înarmaţi, diferite clanuri care luptă pentru supravieţuire. Sigur, ei nu se află exclusiv în Afganistan, de aceea, dacă vrem să fim serioşi, trebuie să discutăm de Af-Pak, adică problema de securitate care include şi provinciile tribale paştune de la frontiera pakistaneză. Teoretic, raportul de forţe este de 12 la 1 în favoarea Aliaţilor, unul dintre cele mai mari în istoria războaielor de guerilla recente! La sfîrşitul Războiului din Vietnam, de exemplu, americanii aveau un avantaj de 5 la 1 faţă de Vietcong. Şi totuşi, peste 700 de militari NATO au fost ucişi în Afganistan anul trecut. Conflictul afgan a făcut, în 2010, peste 10.000 morţi, dintre care 20% au fost civili, potrivit cifrelor oficiale. Conform cifrelor publicate de Ministerul afgan de Interne, 8.560 persoane – civili, politişti şi insurgenţi – au fost ucişi în 2010. Ministerul afgan al Apărării a indicat, la rîndul său, că 810 de soldaţi afgani au pierit anul trecut.
De la alungarea de la putere a talibanilor şi instalarea în fruntea ţării a lui Hamid Karzai, problemele Afganistanului au persistat, deşi există o urmă de speranţă într-o viaţă mai bună. După 30 de ani de război continuu, observatorii Occidentali sînt tot mai sceptici în capacitatea Coaliţiei Multinaţionale şi a Guvernului Afgan în reuşită. Unii observatori spun că nu s-a schimbat nimic, nici măcar modul de producere al ambuscadelor sau structurile de luptă ale mujahedinilor, care, într-adevăr au fost scoşi din capitala Kabul, singurul oraş pe care Karzai îl controlează, de fapt, în totalitate. GRUPA DE LUPTĂ a fost şi a rămas principalul element tactic al mujahedinilor, şi el numără, şi în prezent, între 15 şi 50 de oameni. Grupa este formată din: comandant, 2/3 gărzi de corp ale acestuia, un comandant adjunct, 3/4 observatori - cercetaşi, 2/3 echipe de trăgători cu 6/8 oameni în echipă, una sau două echipe de apărare aeriană echipate cu mitraliere grele, 1/2 echipe de mortiere, 2/3 echipe cu lansatoare de grenade reactive (RPG) şi o echipă, din 4/5 persoane, specializată în fabricarea de bombe artizanale şi minări. Doar liderii militari s-au schimbat! Unităţile tactice, nu!
Deşi apar semne ale emancipării sociale, Af-Pak-ul continuă să aibă probleme uriaşe care par să depăşească clar comunitatea internaţională. Dincolo de afacerea prosperă cu droguri, corupţia endemică, criminalitatea, înapoierea socială par de nerezolvat. Potrivit analiştilor, anul 2011 va fi hotărîtor pentru soarta războiului din Afganistan. Deşi toată lumea este de acord că ISAF a preluat iniţiativa pe teren (nu pentru că talibanii ar fi fost învinşi, ci pentru că aceştia s-au retras efectiv de pe teren!), potrivit informaţiilor, inclusiv din surse HUMINT gestionate de români!, talibanii vor încerca să preia controlul provinciilor Kandahar şi Helmand. Potrivit unui general muntenegrean, care a luptat în primul război modern de guerilla, luptătorii de guerillă se bucură de sprijinul populaţiei şi ei se pot "lăsa la vatră" şi reintra în luptă oricînd! Sprijinul popular faţă de talibani este confirmat şi de lucrătorii umanitari din Afganistan. "Mulţi oameni percep acum ISAF ca o forţă de ocupaţie", a spus Anne Jones, un activist umanitar care a trăit în Afganistan". Ei nu mai fac parte din soluţie, ci au devenit problema! Pe de altă parte, insistenţa cu care se vehiculează retragerea trupelor NATO în 2014, pot oferi talibanilor un target pînă la care să reziste, deci, încă 18-24 de luni.
Rămas în umbra evenimentelor globale, Af-Pak-ul profită de vitregia vremurilor pentru a-şi pregăti revenirea pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu