Mişcarea ACŢIUNEA EUROPEANĂ este îngrijorată de tendinţele separatiste care se înregistrează în sudul Republicii Moldova de aproximativ o lună de zile, dar şi de lipsa de atitudine a factorilor de decizie de la Chişinău.
Într-o conferinţă de presă, preşedintele Acţiunii Europene, deputatul Veaceslav Untilă a condamnat astăzi declaraţiile provocatoare ale Başcanului Autonomiei Gagauziei, Mihail Formuzal, precum şi pregătirile în vederea organizării unui referendum pentru alipirea la Autonomia Gagauză a unor sate din Raionul Taraclia. Potrivit lui Untilă, prin acest gest se încearcă îndeplinirea condiţiilor pentru ca Autonomia să devină subiect de drept internaţional. Preşedintele Acţiunii Europene a spus că speră ca această manevră să fie doar una electorală, premergătoare alegerilor locale din luna septembrie.
Preşedintele Acţiunii Europene, partid membru al Alianţei pentru Integrare Europeană, aflată la putere la Chişinău, a condamnat lipsa de reacţie a Guvernului Moldovei, din care face parte başcanul Gagauziei Mihail Formuzal, dar şi a colegilor de alianţă. Untilă spune că documentele prezentate astăzi presei se află de o lună în posesia AIE, dar nu au fost luate în discuţie, deşi Başcanul aduce argumentul că această mişcare separatistă este susţinută de mai multe state. Despre „sprijinul poporului frate maghiar”, cu altă ocazie! Acum, despre UTA GAGAUZIA:
Gagauzia este o Unitate Teritorial Administrativă Autonomă în sudul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi şi bulgari. În aprilie 1994 a obţinut statutul de autonomie lărgită în cadrul RM. Luna aceasta, başcanul Gagauziei, Mihail Formuzal, care este şi membru al Guvernului Filat, s-a pronunţat clar în favoarea federalizării Republicii Moldova şi a sugerat posibilitatea ca Gagauzia să devină independentă în cazul în care statutul juridic al Moldovei va fi schimbat.
Preşedintele Acţiunii Europene se întreabă dacă aderarea la UE a RM poate determina proclamarea independenţei din partea Gagauziei. Veaceslav Untilă a declarat presei că informaţiile pe care le deţine sînt mult mai delicate şi îngrijorătoare dar nu pot fi date publicităţii. Joi, Parlamentul RM va lua în discuţie ultimele evenimente din sudul Republicii.
Găgăuzii sînt urmaşii turcilor selgiucizi stabiliţi în Dobrogea, împreună cu pecenegii, tribul Uz (Oguz) şi cumanii (Kipchak), poporul care l-a urmat în Anatolia pe sultanul Izzeddin Keykavus II (1236-1276). Mai exact, un clan de turci, Oghuz, a migrat către Balcani în timpul conflictelor inter-tribale. Acest clan s-a convertit de la Islam la Creştinismul Ortodox, după ce s-a stabilit în Bulgaria, şi a fost numit turc - găgăuz. Un grup mare de găgăuzi a părăsit, mai tîrziu, Bulgaria şi s-a stabilit în sudul Basarabiei împreună cu un grup de etnici bulgari.
Naţionalismul găgăuz a început ca o mişcare intelectuală, în anii 1980. Mişcarea devine mai puternică la sfîrşitul deceniului, cînd Uniunea Sovietică a demarat perestroika.
În 1988 activişti din intelectualitatea locală, uniţi cu alte minorităţi etnice, creează o mişcare cunoscută sub numele de „Poporul Găgăuziei”. Un an mai tîrziu, a avut loc prima adunare a acestei mişcări în care a fost adoptată o rezoluţie care cerea crearea unui teritoriu autonom în sudul Moldovei, cu capitala la Comrat .
Mişcarea naţională găgăuză s-a intensificat atunci cînd limba româna a devenit limbă oficială a Republicii Moldova, în august 1989, înlocuind rusa. Găgăuzii au fost îngrijoraţi şi în cazul în care Moldova s-ar fi reunit cu România, aşa cum părea foarte probabilă în acel moment.
În august 1990 Comrat s-a declarat republică autonomă, dar guvernul Republicii Moldova a anulat declaraţia ca fiind neconstituţională. În decembrie 1990 mişcarea separatistă Gagauz Halkı („poporul găgăuz”), cu sprijinul tacit al autorităţilor centrale din Moscova, proclamă în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti ale RSS Moldoveneşti aşa-numita Republica Găgăuză. În decembrie 1994 Parlamentul de la Chişinău, dominat de agrarieni a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal.
Suprafaţa regiunii autonome este de 1.830 km². Regiunea este divizată în trei districte administrative (dolai): Comrat, Ciadîr-Lunga şi Vulcăneşti. Conform recensămîntului din anul 2004, populaţia era de 155.587 locuitori (găgăuzi 82,6%, români/moldoveni 4,6%, ucraineni 3,0%, ruşi 3,7%, bulgari 5,1%, alte naţionalităţi 1%). Centrul administrativ al regiunii este oraşul Comrat (25.000 de locuitori). Limbile oficiale sînt găgăuza, româna, vorbită în dialect moldovenesc, şi rusa.
Adunarea Populară a Găgăuziei se compune din 35 de deputaţi aleşi pentru un mandat de 4 ani, iar Başkanul, Guvernatorul Găgăuziei exercită conducerea activităţii autorităţilor administraţiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu