JURNAL DE CHIŞINĂU. ZIUA 27(155)

GUVERNUL BOC TREBUIE SĂ MOARĂ!

Nu este un îndemn la violenţă sau la răzbunare pentru cele mai abjecte tratamente trăite de un întreg popor, sau la lipsa de viziune, acţiune etc! Aşa că, instituţiile care pot să se autosesizeze din oficiu, singure, din proprie iniţiativă, societatea civilă, deontologii, scîrbanicii prosecutori ai anti-sistemului, pot sta liniştiţi! Jurnaliştii complexaţi(sic!), adică cei care scriu pe bloguri, şi aşa nu sînt luaţi în considerare! Mai ales că, „deontologia profesională” te obligă să fii echilibrat, să relatezi, să fii imparţial, bla, bla, bla, bleax! Pîrţ! Ei, şi? Cui îi pasă (cine o fi „cui” ăsta, se vor întreba cei de la DNA!) Ziariştii latră în pustiu, urlă la lună pînă îi dor amigdalele, singura diferenţă între ei şi cîini rămînînd cea legată strict de contorsionismul care le facilitează caninelor un gest născător de dileme shakespeariene: ce fac, dau sau iau? În aceste condiţii, chiar şi faptul că din punct de vedere mediatic judeţul meu, Caraş-Severin, este mort, nu naşte suferinţe exacerbate. Mă chinui de cîteva zile să citesc ceva despre judeţul meu, pe internet, o Ştire măcar, în cele aşa zise 3 publicaţii locale şi nu reuşesc. Radio Reşiţa mă omoară cu lălăieli fără coaie, iar Victor Nafiru, singurul ziarist pur-sînge în viaţă (activă!) a rămas încă în stare de şoc după ce Touaregul Consiliului Judeţean a ars de la un scurt-circuit (între noi fie vorba, Touaregul este un kăkat de maşină!). Dar, repet, cui îi pasă! Diriguitorii judeţului şi ai ţării, care ar trebui să corecteze disfuncţionalităţile semnalate de presă, sînt imuni la orice. Chiar şi la propria imagine! Degeaba există consultanţi de imagine, sau de securitate, sau economici! Tutele cocoţate în copacii puterii sînt incapabile să plece urechile şoricoase la sfaturile unor consilieri cu şcoală, dar mai puţin infatuaţi decît stăpînii ce se cred veşnici!
Fiind conştient de acest lucru, chiar consilierul guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, purtătorul său de cuvînt, imagine şi comunicare, Adrian Vasilescu, a rostit: „dacă ne ajută Dumnezeu, anul acesta ieşim din criză”! Păi, pe vremuri, ca Zeul Suprem, sau Dumnezeul cu pricina să plece urechea la cererea muritorilor, aceştia aduceau jertfe umane! Numai în acest context am pus titlul: GUVERNUL BOC TREBUIE SĂ MOARĂ! Sacrificat pentru salvarea României! Nu e, oare, aceasta menirea unui guvern căruia îi pasă de oameni? NU trebuia el să înfăptuiască măreaţa şi creaţa viziune a întîiului cîrmaci al ţării şi să ne facă să trăim bine? Deci, SĂ MOARĂ! Nu am spus niciodată: în chinuri groaznice! Sfîrtecaţi de cai! Spînzuraţi în piaţa publică, în faţa Guvernului! Traşi în ţeapă pe Dealul Cotrocenilor! Boc tăiat cu coasa! Elena Udrea..., mă rog... Niciodată! Dacă deontologii s-au gîndit deja la aceste metode, să le fie ruşine! Oricum, numai să dispară!

P.S. Aseară, prietenul Dan Negru s-a aflat la Chişinău unde a prezentat concursul „Fabrica de Stele”. L-am văzut la televizor şi m-am bucurat. Încă un bănăţean în inima Moldovei!