Parlamentul Republicii Moldova a amînat din nou discutarea în plen a raportului Comisiei pentru studierea regimului comunist. A nu ştiu cîta oară! E ca în povestea aia veche, cu Petrică şi lupul, numai că pe "tînărul cioban" pus pe glume, părinţii l-au botezat Mihai, iar pe lup, chiar Lupu! Ce lipsă de imaginaţie! Oricum ar fi, ar fi de rîs, dacă nu ar fi treabă serioasă! Hotărîrea propusă spre adoptare Legislativului de şeful statului, Mihai Ghimpu, prevede scoaterea în afara legii a noţiunii de „comunist” şi a derivatelor acesteia, în denumirile partidelor politice. Se mai propune interzicerea simbolurilor, secera şi ciocanul, la fel ca şi simbolurile naziste. Raportul Comisiei Cojocaru a fost întocmit după studierea mai multor documente şi materiale ale instituţiilor implicate în instaurarea şi menţinerea regimului comunist în Republica Moldova. Raportul şi proiectul de hotărâre urmau să fie examinate încă în şedinţa Parlamentului din 28 iunie, însă aceasta a fost anulată. Discutarea raportului s-a amînat deja de 4 sau 5 ori! Partidul Democrat s-a pronunţat împotriva scoaterii în afara legii a simbolurilor comuniste, pînă la alegerile parlamentare anticipate. Liderul democrat Marian Lupu a afirmat că partidul său NU va fi prezent astăzi în Parlament şi Alianţa pt Integrare Europeană Nu va avea cvorumul de şedinţă. Pe de altă parte, Curtea Supremă de Justiţie a anunţat că Joi va examina cererea PCRM, de verificare a constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova din 24 iulie 2010 privind declararea zilei de 28 iunie 1940 drept Zi a ocupaţiei sovietice. Jocuri mărunte care nu fac altceva decît să decredibilizeze gestul istoric al preşedintelui Ghimpu. Pe de o parte AIE, vocea baritonală şi sonoră a lui Marian Lupu, se pronunţă împotriva condamnării comunismului, şi vocea aproape stinsă, de babă asmatică a lui Serafim Urechean, pe de alta atitudinea firească de împotrivire a PCRM, exprimată de secretarul general al partidului, Iurie Muntean care a şi spus, indiferent ce hotărîre va adopta Parlamentul, la un moment dat, comuniştii nu vor respecta această hotărîre.
DE fapt, miza vrajbei este alta. Sau pare a fi alta! Moldovenilor de la putere le plac comparaţiile. Ba cu Ţările Baltice, pe care le încurc de fiecare dată cînd sînt luat tare!, ba cu Cipru, atunci cînd se reia discuţia de a transforma Moldova într-un paradis fiscal al Estului şi să se rezolve diferendul transnistrean după modelul cipriot. Numai că, Ţările Baltice au condamnat comunismul şi au hotărît să meargă spre NATO şi UE, acum 20 de ani, iar Cipru nu negociază cu Rusia! Moldova s-a bălăcit în apele călduţe şi puţin adînci ale compromisului politic, sprijinindu-şi burta de un colac rusesc, fără să se avînte în larg, loc în care eşti nevoit să dai din mîini şi din picioare pentru a te menţine la suprafaţă. Ce face Preşedintele Ghimpu acum este să dezumfle acest colac şi să oblige Moldova să dea din mîini şi din picioare! Ca un vultur care îşi învaţă puii întîrziaţi să zboare pentru a rămîne în viaţă, altfel atacul ciorilor bătrîne le-ar putea fi fatal!
Ce face Preşedintele Ghimpu acum reprezintă o sumă de gesturi pe care celelalte state desprinse din fosta URSS şi care au aderat la UE, au făcut în urmă cu 20 de ani. Iar dacă AIE, Moldova, Moldovenii şi Filat sînt sinceri atunci cînd declară că vor în UE pentru un loc club nu pentru un paşaport, normal ar fi să susţină demersul lui Mihai Ghimpu şi să înceapă cu audierile Comisiei. Comisia Cojocaru a propus o sinteză asupra epocii totalitare comuniste, cuprinsă între anii 1917/1924 şi 1991. Această epocă are ca puncte de reper instaurarea dictaturii comuniste în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) din cadrul Ukrainei Sovietice, în stînga Nistrului, transplantul de sistem comunist pe malul drept al Nistrului, în Basarabia, în 1940, odată cu ocuparea militară a acestui teritoriu de către maşina de război a Uniunii Sovietice, reocuparea acestui teritoriu în 1944, restabilirea şi consolidarea regimului totalitar de tip sovietic, anchilozarea şi năruirea acestuia odată cu ieşirea din captivitatea comunistă a popoarelor însetate de libertate şi prăbuşirea URSS în 1991. Repere care se regăsesc în TOATE rapoartele similare întocmite de fostele ţări europene. Formarea acestei entităţi statale, actuala Transnistrie, la frontiera pe Nistru cu România trebuia să servească planurilor sovietice de anexare a Basarabiei şi, în acelaşi timp, să contribuie la extinderea spaţiului revoluţiei proletare în direcţia Balcanilor. Corect din punct de vedere strategic, numai că acest spaţiu a rămas încremenit în proiect şi în istorie. Dar, ţinînd cont că istoria se repetă... O serie de mărturii documentare dintre cele mai diverse probează atitudinea ostilă şi agresivă a regimului bolşevic şi a Internaţionalei a III-a Comuniste faţă de Basarabia românească, intenţia exportului de revoluţie pe orice căi posibile. Deşi prezentată ca o entitate de stat autonomă, RASS Moldovenească a fost în realitate un „cap de pod” în planurile expansioniste sovietice, evoluînd din 1924 pînă în 1940 spre îngustarea drastică a caracteristicilor proprii unei pretinse entităţi de stat, spre statutul unei regiuni obişnuite a Ukrainei Sovietice. Regimul totalitar bolşevic a transformat republica autonomă de peste Nistru într-un adevărat poligon pentru efectuarea celor mai oribile experimente politice, sociale, economice, culturale şi identitare. În 1989, cînd s-au împlinit 50 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, Congresul Deputaţilor Poporului din URSS a condamnat semnarea Protocolului adiţional secret sovieto-nazist din 23 august 1939 prin care se delimitau sferele de influenţă din Estul Europei, declarîndu-l caduc din momentul semnării. La 23 iunie 1990 Sovietul Suprem al RSS Moldova a denunţat Pactul sovieto-nazist şi protocolul adiţional secret şi consecinţele lui pentru Basarabia şi Nordul Bucovinei. Reiterînd această poziţie, Comisia subliniază că, pe 28 iunie 1940, URSS a comis un atentat asupra integrităţii teritoriale a României, un act de ocupare militară şi politică a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, contrar voinţei populaţiei din aceste teritorii, prin dictat şi ameninţarea cu recurgerea la forţă, un act nedrept de anexiune teritorială (asupra acestei ultime fraze voi mai reveni la final).
Cu vorbe mari şi pompoase, Comisia Cojocaru face 14 propuneri, între care: 1) condamnarea regimului totalitar comunist din RASSM şi RSSM drept unul care a comis crime împotriva umanităţii, precum şi condamnarea morală a acţiunilor tuturor acelor persoane care au participat la comiterea crimelor regimului totalitar comunist - corect! 2) interzicerea utilizării noţiunii de „comunist” şi a derivatelor acesteia în titulaturile formaţiunilor politice, în denumirile unor instituţii şi întreprinderi publice şi private, precum şi interzicerea utilizării şi propagării în scopuri politice în spaţiul public a simbolurilor totalitare, deopotrivă, comuniste şi naziste, în conformitate cu Rezoluţia OSCE din 2009 cu privire la reunirea Europei divizate prin promovarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Civile în sec. XXI - cam incorect pentru că încalcă dreptul fundamental la libera exprimare, dreptul la libera asociere şi, mai mult, PCRM e în viaţă şi are peste 2 milioane de votanţi pe care, respectînd litera Comisiei ar trebui să-i împuşti sau să-i deportezi! 11) crearea unui Institut de Studiere a Totalitarismului - e bun, mai mănîncă cineva o pîine albă! 12) elaborarea unui manual de istorie a regimului totalitar comunist şi introducerea în sistemul de instruire şi educaţie preuniversitară a unui curs de istorie a totalitarismului - incorect. De ce nu şi o istorie a capitalismului sălbatic? Mă rog, comisia propune multe lucruri punctuale dar neim,portante pentru mersul înainte al societăţii moldoveneşti.
Spuneam că pe final mă voi întoarce la fraza anterioară din raport care vorbeşte de Pactul Ribbentrop-Molotov şi de ocuparea sovietică a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa. E o mică nuanţă de făcut, pe care militarii o fac cu ruşine: aceste ţinuturi au fost cedate, fără nici un foc de armă, nu putem vorbi de o bătălie eroică pentru "apărarea pămînturilor străbune cu maşina de război sovietică"! Pe de altă parte, însă, odată adoptată de către Parlamentul de la Chişinău, o astfel de formulare devine reper în documentele internaţionale şi, la un moment dat, cineva ar putea revendica întoarcerea la Ţara Mamă a teritoriilor "împrumutate". Cu Moldova e mai simplu, dar ce te faci cu Ukraina, cu nafta, cu platoul continental, cu Insula Şerpilor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu