Am tot stat şi am ascultat ca boul tot felul de informaţii. În urmă cu un an şi ceva, despre Moldova se vorbea cel puţin ca despre o gaură neagră unde nu ţi-ai dori să te trimită şefii! Astăzi, cu toţii sînt mai deştepţi şi mai voluntari şi toată lumea, fără excepţie, se pricepe la Republica Moldova. Moldova a devenit un fel de Arad l cunoscătorilor. E Suciu beton pe zona lui? E! Dar, ce, numai Suciu a trecut cel puţin o dată prin Arad? La fel şi aici... Îmi amintesc crizele de nervi făcute de o doamnă, la inundaţiile din această vară! Marele Radio Naţional nu are o maşină de servivi, într-un kkt de loc ca ăsta, dar vrea să relatezi de la Cahul, vreo 300 de km mai la sud, fără să plătească! Păi, cu ce ajung acolo?, întreb! Cu trenul, cu rata, îmi spune fericita ocupantă a unui scaun de... habar nu am ce! Blea, eşti nebună? Şi de la gară la dig cu ce ajung? Cu căruţa? Unde dorm? etc. Nu am protestat niciodată în nici un fel! Nici cînd directorul care este peste doamna inteligentă cu pricina m-a trimis, într-un an, de la Nassiriyah la Baghdad tot cu... rata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu