ZIUA MONDIALĂ A LIBERTĂŢII PRESEI
Motto: Doi şomeri discută. Ai auzit de Bulă? Nu. Cică s-a angajat. Al doilea zice: Pentru bani ăsta e în stare de orice…
Adevărul este că sîntem prea mulţi ziarişti. Am avut toţi de lucru? Sau doar un servici? Eram utili publicului, sau doar utilizabili? Celor frămîntaţi de deontologie le atrag atenţia că m-am inclus şi eu în această analiză. În lunile din urmă am întîlnit mulţi reporteri de valoare rămaşi pe drumuri. Au produs toată viaţa lor ştiri. Ştiri care au dat valoare ziarelor unde lucrau, dar în care se publicau poate, şi porcării. Mulţi sînt categoric mai buni decît majoritatea celor ce şi-au păstrat locurile de muncă.
Republica Moldova este considerată o ţară fără presă liberă, potrivit raportului anual „Libertatea presei în lume (2009)”, făcut public, la Washington, de organizaţia americană „Freedom House”. Moldova, cu 65 de puncte, a fost plasată de autorii clasamentului pe poziţia 144, alături de Iraq. Ea este urmată de Armenia şi Camerun, dar devansată de Algeria, Malaysia şi Zambia. În 2008, Moldova figura în acelaşi clasament pe poziţia 150, iar în 2007 pe aceeaşi poziţie 144.
Este pentru al cincilea an consecutiv cînd „Freedom House” plasează Republica Moldova în clasamentul ţărilor fără presă liberă. Potrivit clasamentului din acest an, care include 195 de state, cea mai bună situaţie a presei este în Islanda, Norvegia şi Finlanda. În coada clasamentului se plasează Belarus, Iran, Libia, Coreea de Nord, Turkmenistan, Uzbekistan, Eritreea, Guineea Ecuatorială şi Cuba.
Raportul „Libertatea presei în lume” menţionează că din cele 195 de state monitorizare, în 70 (31%) presa este liberă; în 61 (31%) – parţial liberă, iar în 64 de ţări (33%), inclusiv Moldova, nu există presă liberă.
Organizaţia „Freedom House” monitorizează situaţia presei pe plan global din 1980. În 1993, pentru a atrage atenţia asupra importanţei libertăţii presei şi pentru a aduce aminte guvernelor despre îndatorirea lor de a respecta şi de a susţine libertatea de exprimare (articolul 19 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului), Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a hotărît ca data de 3 Mai să reprezinte Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Data marchează Aniversarea Declaraţiei de la Windhoek, o declaraţie de principii ale presei libere creată de ziariştii Africani în 1991. UNESCO marchează Ziua Mondială a Libertăţii Presei prin acordarea premiului UNESCO/Guillermo Cano World Freedom Press (premiul este numit după Guillermo Cano Isaza, un jurnalist Columbian care a fost asasinat în faţa birourilor ziarului El Espectador, în Bogota, la data de 17 Decembrie 1986), unui individ, unei organizaţii sau unei instituţii care a contribuit la promovarea libertăţii presei. Creat în 1997, premiul este oferit la recomandarea unui juriu independent format din 14 jurnalişti profesionişti. Numele sînt trimise prin intermediul unor ONG-uri regionale sau internaţionale care lucrează pentru libertatea presei.
La 40 de zile de la trecerea la cele veşnice a jurnalistului de front Mile Carpenişan, un grup de initiativă format din ziarişti şi prieteni ai săi a luat hotărîrea să îi omagieze trecerea pe acest pămînt prin instituirea unui Premiu anual pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism, care să poarte numele celui care rămîne un reper al jurnalismului de front - indiferent că acesta este deschis în fosta Yugoslavie, Iraq sau România.
Astfel, pe 3 mai, de Ziua Libertăţii Presei, Asociaţia Civic Media va decerna Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj în Jurnalism, unui ziarist român care pe parcursul anului trecut a dovedit, ca şi Mile, că pentru a transmite un reportaj sau a publica un articol este în stare să-şi rişte, într-o situaţie extremă, chiar şi libertatea, punînd astfel adevărul mai presus decît preţul vieţii. Conştienţi că acesta trebuie să fie rolul real al presei şi al jurnaliştilor, aşa cum ne stă drept model în istoria presei române editorialistul ziarului „Timpul” , Mihai Eminescu, considerăm că reperul pe care îl constituie azi Mile Cărpenişan va motiva tinerii jurnalişti să-i calce pe urme, cu abnegaţie faţă de adevar şi cuvîntul liber.
Activitatea celui desemnat să primească Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism va fi redată, după decernarea premiului, pe portalul www.inmemoriam-milecarpenisan.ro lansat vineri, 30 aprilie 2010, la 40 de zile de la plecarea lui Mile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu