NIKOLAEV SUPPORT

NIKOLAEV SUPPORT

duminică, 7 martie 2010

JURNAL DE CHIŞINĂU. ZIUA 35(147)



CEA MAI IMPORTANTĂ SĂRBĂTOARE EVREIASCĂ DUPĂ HANUKKAH: OSCAR!





Neaţa! Se face anul de cînd mă tot rog de prietenul meu, Ilie Pintea, excelentul corespondent al Radioului public în Valea Jiului, să vizioneze filmul pe care eu îl am din decembrie 2008. L-am primit, într-o seară, în Iraq, de la alt prieten, mr. Tony Ene, excelentul ofiţer de relaţii publice al Focşaniului! Astăzi, The Hurt Locker, filmul despre care vorbesc, are 9 nominalizări la Oscar şi 6 premii BAFTA!Oscarul e în seara asta, cea mai importantă sărbătoare evreiască după Hanukkah (sărbătoarea luminii), după cum zice un banc! Filmul va fi difuzat la ProTV, în această seară, la 22,30 în preambulul galei Premiilor Academiei Americane de Film şi, sper, să se uite şi Ilie la televizor!

The Hurt Locker este cel mai adevărat film despre Iraq pe care eu l-am văzut. Fără teribilisme cinematografice, fără speculaţii şi fantezii despre forţele speciale americane angajate în conflict. Este un film brutal de direct, care îţi transmite ceva din tensiunea acelei zone. De multe ori, scenele interpretate de foarte multă lume ca gesturi de aroganţă a militarilor americani faţă de populaţia locală, reprezintă, de fapt, doar o auto-protecţie născută din frica fiecărui militar. Pentru că frica de moarte este, poate, cel mai apropiat tovarăş al fiecărui participant la acest război. Şi nu numai! Pelicula e, o crudă ficţiune despre supravieţuire în mijlocul haosului şi al morţii. Acolo e viaţa, totul se poate întîmpla, iar acei oameni sînt pe punctul de a bascula într-o existenţă diferită şi ameţitoare care nu-i va mai lăsa să se întoarcă înapoi la ei înşişi. Noul venit în echipă, „sălbaticul” dă o definiţie foarte corectă muncii genistice din orice teatru de operaţii: cea mai bună metodă de a dezamorsa o bombă, sau un IED, este aceea în care rămîi în viaţă! O viaţă aparte, care te cuprinde, care te obligă să rămîi viu şi întreg pentru ca prin implicarea ta în conflict să poţi să redai speranţa la o viaţă normală oamenilor afectaţi direct de război. De aceea, viaţa tihnită din sînul familiei, cu monotonia cumpărăturilor de cereale, care se poate derula fără aportul său direct, nu-i prieşte lui „dum-dum”, poreclă pe care o au geniştii în Iraq, şi se întoarce în lumea care are nevoie de el. Poveşti nespuse, dar poate la fel de spectaculoase, au, probabil, şi geniştii moldoveni care au acţionat în Iraq, sau geniştii iordanieni, în Afganistan, ca să-i pomenesc doar pe cei alături de care am respirat aerul încărcat de sulf şi napalm.

În această seară, The Hurt Locker, 21,30, ProTV!



2 comentarii:

  1. Mai baiatule, cum funcţionează telepatia! Eram gata să te anunţ cu mândrie patriotică despre filmu' pe care-l ştiam de la tine şi pe care abia aştept să-l văd diseară. Unde dracu' eram atunci, în Retezat ? Lasă că recuperez acuma şi o să beau o bere ca şi când l-am viziona împreună. No binie?

    RăspundețiȘtergere
  2. Chiar nu erati nici unul treaz? Mario ar trebui sa aiba grija cu vinul de Cricova. Sau de Milestii Mici/Mari...

    RăspundețiȘtergere