Modificarea Constituţiei încinge spiritele la Chişinău

Astăzi, judecătorii Curţii Constituţionale au recunoscut constituţionalitatea art. 10 alin. (3) cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova. Această decizie vine în devafoarea deputaţilor comunişti Maria Postoico şi Vadim Mişin, care au depus la Curtea Constituțională o sesizare potrivit căreia Parlamentul a încălcat legea fundamentală atunci cînd a introdus modificări privind alegerea preşedintelui Republicii Moldova. Deputaţii comunişti Vadim Mişin şi Maria Postoico au depus o sesizare la Curtea Constituţională prin care au solicitat controlul constituţionalităţii art. 10 alin. (3) din Legea „Cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova”. Cei doi deputaţi comunişti consideră că s-au încălcat trei articole constituţionale (66, 78 şi 135) prin votarea, la 30 octombrie 2009, a modificării ce stabileşte că dizolvarea Parlamentului poate avea loc doar o singură dată în cursul unui an, iar aceasta se calculează din momentul ultimei dizolvări. Mai pe româneşte, în cazul în care preşedintele ţării nu este ales de două ori consecutiv de către deputaţi, preşedintele parlamentului dizolvă forul legislativ şi anunţă data alegerilor anticipate. Juriştii PCRM au interpretat că formularea „în decurs de un an” se referă la un an calendaristic, deci, Parlamentul Republicii Moldova ar trebui dizolvat pînă, cel tîrziu, la 31 decembrie 2010. Juriştii Alianţei pentru Integrare Europeană au interpretat formularea stabilind momentul „curgerii” unui an de la data ultimei dizolvări. Deci, cele 365 de zile în care va fi dizolvat parlamentul şi vor fi organizate alegeri anticipate vor avea ca moment zero ziua de 16 iunie 2010!

Hotărîtă să sufle şi în iaurt, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a solicitat, prin preşedintele său, punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia pe constituţionalitatea demersului juridic scris al celor doi deputaţi comunişti, pe data de 7 decembrie 2009. Răspunsul Comisiei de la Veneţia, publicat inclusiv pe siteul oficial, este datat 12 martie 2010, prin care Comisia se pronunţă pe marginea solicitării oficiale. Asta în articolul 26, în care lămureşte cum e cu formularea „un an...”! În articolul 27, însă, Comisia de la Veneţia face unele recomandări: „...vînd în vedere circumstanţele din Moldova, Comisia de la Veneţia este de părere că o reformă constituţională este necesară pentru a preveni impasurile politice pe viitor. Dizolvarea frecventă a Parlamentului, la intervale scurte de numai cîteva luni, creează obstacole pentru negocierile politice care sînt necesare pentru o reformă constituţională de succes. Comisia de la Veneţia reaminteşte Raportul său privind Amendamentul Constituţional (CDL-AD (2010) 001), adoptat în decembrie 2009, în care se subliniază faptul că modificările constituţionale trebuie să urmeze procedurile prevăzute în Constituţia în vigoare”. Această menţiune din cadrul articolului 27 din documentul oficial al Comisiei ridică numeroase semne de întrebare la Chişinău. Care este scrisoarea oficială de consultare în baza căreia Comisia de la Veneţia face o astfel de recomandare: modificările constituţionale trebuie să urmeze procedurile prevăzute în Constituţia în vigoare? În lipsa unor astfel de documente oficiale înseamnă că sau Comisia de la Veneţia s-a antepronunţat, sau a sugerat unele direcţii politice, ceea ce nu ar intra în atribuţiunile oficiale ale acestui organism. Unii analişti spun că recomandarea vine ca urmare a celor două vizite întreprinse de reprezentanţii Comisiei la Chişinău. Dar, potrivit preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, nici un oficial moldovean nu a înmînat reprezentanţilor Comisiei vreun document oficial cu intenţia de modificare a Constituţiei, prin parlament, sau prin referendum. În aceste condiţii, este cel puţin ne-diplomatic ca recomandarea Comisiei într-un document oficial să vină în baza unor discuţii off-the-record!

Marţi, 9 martie, după consultări îndelungi, cei patru lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană si-au prezentat, aşa cum au promis opiniei publice, poziţia comună, negociată, a AIE referitoare la alegeri: alegerile anticipate vor fi evitate, iar o nouă constituţie va fi adoptată, iar nu amendată, prin referendum, care va fi organizat pînă în data de 16 iunie 2010. A doua zi, preşedintele Mihai Ghimpu pleacă din ţară pentru cîteva zile, iar primul-ministru, Vladimir Filat, aflat într-o vizită de lucru la Bălţi, declară că „dacă partenerii externi ai Moldovei se pronunţă împotriva referendumului, atunci nu va fi referendum”, iar modificările urgente, respectiv art. 78 privind alegerea preşedintelui, va fi modificat în parlament. Acelaşi punct de vedere îl are şi Vladimir Voronin, preşedintele PCRM, care spune, în cadrul unei conferinţe de presă, că deputaţii PCRM au fost de acord să modifice art. 78 din Constituţie, pentru ca preşedintele ţării să fie ales cu 50 plus 1 din voturile deputaţilor, deblocînd astfel procesul politic, însă alegerea unui nou preşedinte să se facă după alegerile anticipate.
Premierul Vlad Filat are, la Guvern, consultări cu ambasadorii ţărilor Uniunii Europene acreditaţi la Chişinău, şi al SUA, Asif J. Chaudhry, care în cadrul unui interviu pentru postul de radio Europa Liberă, spune că în acest demers trebuie un consens naţional, între toate forţele politice, o legitimare internaţională şi respectarea legii. Însărcinatul cu Afaceri Ad Interim al României la Chişinău, Excelenţa Sa Alexandru Mureşan, a declarat pentru un portal de ştiri că referendumul este singura soluţie viabilă pentru evitarea alegerilor anticipate care ar însemna o povară economică suplimentară pentru cetăţenii Republicii Moldova, acum, într-o perioadă dificilă. De altfel, preşedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, face precizarea că este vorba de ADOPTAREA UNEI NOI CONSTITUŢII şi nu de AMENDAREA celei vechi, deci, e vorba de Referendum şi nu de negocieri politice în Parlament.

Aceste dispute constituţionale au evidenţiat o ruptură în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană. În timp ce Mihai Ghimpu şi Serafim Urecheanu se pronunţă împotriva alegerilor anticipate, Marian Lupu şi Vlad Filat sînt în favoarea alegerilor anticipate. De partea Partidului Democrat şi Partidului Liberal Democrat se situează şi Partidul Comuniştilor care, alături de Moldova Unită, ar putea avea un cuvînt greu de spus în politica viitoarelor luni, în capitala Moldovei.

Comisia Prezidenţială pentru modificarea constituţiei propune modificarea unui număr de 63 de articole, adică aproape jumătate din actuala Constituţie. Cele mai comentate modificări sînt cele referitoare la limba română, neutralitate, organizarea administrativ-teritorială a ţării şi alegerea preşedintelui, prin votul Parlamentului, sau prin vot direct. Aceste propuneri de modificări constituţionale şi forma juridică în care ele vor fi adoptate, NU au fost încă trimise Comisiei de la Veneţia în vederea obţinerii avizului consultativ!